Meditaţia: sau cum să refaci materia cenuşie a creierului

De-a lungul timpului au apărut numeroase studii care confirmă beneficiile meditaţiei asupra creierului. Ultimul vine chiar de la Universitatea Harvard, acolo unde cercetătorii au descoperit că meditaţia reconstruieşte materia gri în doar 8 săptămâni.
  • Publicat:
Meditaţia: sau cum să refaci materia cenuşie a creierului

De-a lungul timpului au apărut numeroase studii care confirmă beneficiile meditaţiei asupra creierului. Ultimul vine chiar de la Universitatea Harvard, acolo unde cercetătorii au descoperit că meditaţia reconstruieşte materia gri în doar 8 săptămâni.

Deşi meditaţia este asociată cu senzaţia de linişte şi relaxare fizică, mulţi din cei care practică recunosc beneficiile cognitive şi psihologice care persistă de-a lungul întregii zile. Studiul demonstrează că schimbările din structura creierului ce au loc în timpul meditaţiei ar putea sta la baza stării de bine pe care oamenii o experimentează după meditaţie.

În cadrul studiului au fost urmăriţi 16 participanţi cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică (IMR) cu două săptămâni înainte de a participa la experiment, dar şi după terminarea acestuia. Aceştia au meditat timp de 30 de minute pe zi, fie ascultând înregistrări cu meditaţie ghidată sau şi-au observat senzaţiile, emoţiile şi gândurile fără să le judece.

În urma analizelor care s-au concetrat pe zonele unde fusese înregistrată activitate crescută în timpul meditaţiei în alte studii asemănătoare, s-a observat creşterea densităţii materiei gri în hipocampus, partea creierului responsabilă de procesul de învăţare şi memorie, dar şi în structurile asociate cu vigilenţa, compasiunea şi introspecţia.

”Este fascinant cum aceste studii demonstrează ştiinţific că meditaţia poate schimba procesele ce au loc în creier şi cum joacă un rol activ în schimbările ce au loc la nivelul acestuia, îmbunătăţindu-ne starea de bine şi calitatea vieţii. Astfel putem înţelege că practicarea acestor tehnici de liniştire a minţii nu reprezintă un proces pasiv, chiar dacă stăm nemişcaţi cu ochii închişi, ci dimpotrivă în timpul meditaţiei ne activăm zone ale creierului asociate cu stresul, starea de bine şi inteligenţa. Aşa că ce obicei mai bun de a începe ziua dacă nu cu o meditaţie? De aceea am şi iniţiat clasele de dimineaţă de meditaţie şi yoga, chiar în mijlocul Bucureştiului, înainte ca oamenii să meargă la birou, să-şi ofere o oră de linişte şi să-şi pregătească în subconştient o zi minunată”, explică Andreea Lada.

Şcoala Iubirii organizează în fiecare joi de la 8-9 la The London Street Atelier (zona Dorobanţi) o clasă de meditaţie şi yoga, destinată tuturor celor care vor să pătrundă pentru o oră într-un univers al liniştii şi să se pregătească pentru o zi armonioasă.

Alte studii care demonstrează beneficiile meditaţiei asupra creierului:

Studiul  arată că persoanele care practică meditaţie pe termen lung au celule nervoase mult mai active şi neîmbătrânite. Studiile arată că persoanele care fac meditaţie de peste 20 de ani au mai multă materie gri în creier în comparaţie cu non practicanţii.

De asemenea, este demonstrat faptul că tehnica mindfulness căreia în limba română nu i s-a găsit vreo traducere, dar îi putem spune vigilenţă, actul de a fi ancorat în prezent şi a te detaşa de trecut şi viitor, scade activitatea creierului în modul de repaos, adică atunci când ne surprindem că avem o grămadă de gânduri. Această parte a creierului este activă atunci când nu ne gândim la nimic în particular şi funcţionează precum o maimuţă, încearcă să se agaţe de orice gând pentru că mintea în lipsa gândurilor nu ar mai exista. Din moment persoanele ce au o multitudine de gânduri obsesive sunt considerate a fi mai puţin fericite, îngrijorate în permanenţă de trecut şi viitor, meditaţia le poate ajuta să-şi liniştească mintea, prin noile conexiuni ce se realizează la nivelul creierului şi pot reveni instant în prezent.

Meditaţia rivalizează cu efectele antidepresivelor pentru depresie şi anxietate, după cum arată un studiu la Johns Hopkins. Meditaţia este o formă de a ne antrena creierul să rămână activ, prin vigilenţă.

Meditaţia poate ajuta depăşirea dependenţelor şi recuperarea în urma acestpra. Studiul realizat de Asociaţia Americană pentru Plămâni a demonstrat că participanţii la program care voiau să se lase de fumat şi au practicat meditaţia au depăşit mai repede această adicţie şi în următoarele 17 săptămâni, decât cei care au urmat un tratament convenţional. Explicaţia ar fi că meditaţia te decuplează de la dorinţele fizice, până ce le depăşeşti.

Ce înseamnă să meditezi

Mulţi oameni înţeleg greşit meditaţia şi consideră că aceasta se adresează celor puţini, că trebuie să stai într-o anumită poziţie şi să-ţi goleşti mintea de gânduri. Însă lucrurile nu stau chiar aşa, meditaţia chiar poate fi practicată de oricine şi beneficiile există oricum ai face-o.

Poziţia. Este adevărat că este recomandat să stai în fund cu picioarele turceşte, pentru că aşa opreşti energia să coboare, poţi fi mai vigilent şi este mai greu să adormi. Dar asta nu înseamnă că dacă stai pe canapea în poziţie normală sau culcat în pat nu poţi medita. Efectele nu vor fi aceleaşi, dar ele se petrec.

Golirea minţii. Într-adevăr acesta este scopul ultim al meditaţiei, transcenderea minţii, dar acest lucru nu va reuşi din prima. Dacă nu poţi elibera gândurile, le poţi privi ca un observator, fără să judeci. Poţi percepe senzaţiile, corpul, respiraţia, te poţi percepe pe tine, iar asta te va relaxa şi într-un final, dacă perseverezi s-ar putea să te strecori printre două gânduri şi să transcenzi mintea.

30 minute pe zi. Este minunat dacă poţi introduce cele 30 de minute în programul tău zilnic, însă şi mai important este să înţelegi că întreaga viaţă este o meditaţie. Poţi medita în timp ce te plimbi, în timp ce faci sport, în timp ce mănânci, eşti la serviciu sau faci dragoste, cât timp nu te mai judeci, te fluidizezi, trăieşti în prezent şi accepţi totul ca fiind armonia.

Osho spunea că nu există o tehnică pentru meditaţie pentru că aceasta se întâmplă dincolo de minte, iar nicio tehnică nu poate trece dincolo de minte.

Până la urmă cel mai important este să-ţi găseşti propria ta modalitate de a medita sub forma care-ţi face plăcere, în care nu te plictiseşti şi pe care o poţi face zilnic. Succes!

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”