Traiul cu mama-soacră, o cruce greu de purtat de biata nuroră

Nu ştiu altele cum sunt, dar soacra mea nu este nici lapte, nici miere, cu atât mai puţin cele două la un loc, vorba vorbei. O veşnică nemulţumită, dornică de înţepături şi conflicte numeroase. Motivele prea puţin contează. Pare că niciodată nimic nu e bun pentru ea. Începând cu mine şi terminând cu mine. Atacăm astăzi subiectul "soacre". Păi, zău aşa, până când să atace doar ele?
  • Publicat:
Traiul cu mama-soacră, o cruce greu de purtat de biata nuroră

Nu ştiu altele cum sunt, dar soacra mea nu este nici lapte, nici miere, cu atât mai puţin cele două la un loc, vorba vorbei. O veşnică nemulţumită, dornică de înţepături şi conflicte numeroase. Motivele prea puţin contează. Pare că niciodată nimic nu e bun pentru ea. Începând cu mine şi terminând cu mine. Atacăm astăzi subiectul „soacre”. Păi, zău aşa, până când să atace doar ele?

Întrebare: – Cum se numea soacra Evei?

Răspuns: – Eva nu avea soacră pentru că trăia în Rai!

Bancul circulă cu versiunea „soacra lui Adam”, dar m-am gândit că merge excelent şi aşa. Dincolo de tonele de bancuri, de lamentările nurorilor ca mine şi de alte neplăceri, rămâne o certitudine că soacrele devin poame acre din dragoste şi grijă pentru feciori. Intervine şi părerea psihologului, imediat.

Război cu nora, nu cu ginerele

Un studiu recent, efectuat de britanici pe un eşantion de câteva sute de familii, sugerează că mamele sunt mult mai predispuse să se certe cu nurorile decât cu ginerii lor. Aproape două treimi dintre nurorile participante la studiu le-au acuzat pe soacrele lor de „gelozie nejustificată şi de dragoste maternă exagerată”.

Un procent asemănător a fost înregistrat în rândul mamelor de bărbaţi, care s-au plâns că au fost izolate şi excluse din familie de nurorile lor. Terri Apter, coordonator al studiului, psiholog la Newham College, Cambridge, şi-a petrecut 20 de ani efectuând cercetări asupra familiilor britanice, iar pentru acest studiu a intervievat 49 de cupluri şi alte 156 de persoane. Apter a explicat că atât soacrele, cât şi nurorile, încercând să obţină poziţia de femeie dominantă în familie, se simt ameninţate unele de celelalte.

Cele mai multe conflicte apar din cauza faptului că unele le critică pe celelalte sau chiar le subminează autoritatea. Soţiile trebuie să gătească, să menţină curăţenia şi să se ocupe de copii, expunându-se astfel în faţa criticilor venite din partea soacrelor, mai în vârstă, cu mai multă experienţă, care a făcut deja toate aceste lucruri în trecut.

Apter a dezvăluit faptul că 75% din cuplurile participante la acest studiu au raportat că au anumite probleme în familie din cauza unei soacre sau a unei nurori, dar numai 15% din relaţiile dintre soacre şi gineri au fost descrise ca fiind „dificile”.

Creşterea numărului glumelor pe seama soacrelor făcute de bărbaţi este o consecinţă a faptului că bărbaţii reacţionează diferit faţă de femei, în situaţii tensionate. „Femeile încearcă să facă lucrurile să meargă mai bine şi nu se simt confortabil ştiind că nu reuşesc să se înţeleagă cu soacrele lor”, a explicat Apter. „Cea mai bună modalitate de a pune capăt certurilor familiale dintre soacre şi nurori este să arăţi că îţi respecţi soacra, respectiv nora”, a concluzionat Apter, citat de Daily Mail.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Promisiunile sănătoase ale lui 2014
Promisiunile sănătoase ale lui 2014
Recomandare video
Tratamentul personalizat în cancerul de sân