Cum se prepară blatul de pizza perfect?

Ce poate fi mai rapid şi mai săţios decât o pizza cu blat crocant şi subţire şi un topping cu ingrediente proaspete? Probabil o salată, ar răspunde vegetarienii. Pentru noi, ceilalţi, o pizza este răspunsul corect. Însă, gusturile sunt numeroase iar mâinile (ne)pricepute ale maestrului pizzar pot face cu adevărat diferenţa între o pizza spectaculoasă şi una dezastruoasă.

Deşi nu se întâmplă de multe ori să am poftă de pizza, atunci când o păţesc, prefer să fug la supermarket pentru ingrediente şi sa fac cu mânuţa mea ceea ce, în viziunea mea, se numeşte pizza perfectă. Şi asta pentru că, nu de puţine ori, am rămas neplăcut surprinsă la vederea unui blat imens şi cu o vagă urmă de topping ori, din contră, m-am ales cu un blat ca foaia de hârtie pe care zăceau numeroase ingrediente fără nici un rost, fâcând din acest preparat ceva ce nu poate fi numit pizza.

Prin urmare, vă las mai jos reţeta prin care reuşesc de fiecare dată să scot de la cuptor o pizza fantastică, fără mari bătăi de cap şi fără cheltuieli inutile.

Se dizolvă drojdia la cub de 25 de grame sau un pliculeţ de drojdie uscată în 50 ml de apă călduţă cu o linguriţă de zahăr, apoi se adaugă 300 de mililitri de apă rece, jumătate de linguriţă de sare şi puţin ulei de măsline care, atenţie, este ingredientul-minune din blat. Acest amestec se omogenizează după care se adaugă în ploaie făină trecută prin sită, circa 600 de grame. Se frământă aluatul cu mâinile până în momentul în care capătă o textură elastică şi se dezlipeşte cu uşurinţă de pereţii vasului, după care se lasă la loc călduţ, acoperit cu un prosop, timp de o oră, pentru a-şi dubla volumul.

După ce creşte, aluatul se frământă pe un blat de lemn sau direct pe masa de la bucătărie, care în prealabil au fost pudrate cu făină, după care i se dă forma unei bile. Apoi se întinde blatul, de preferat cu mâinile, fără să te ajuţi de făcăleţ, dar nu toţi suntem răbdători, deci asta e o regulă care poate fi încălcată, fără a avea parte de consecinţe grave în privinţa produsului finit.

Ca să-ţi faci o idee, ai mai jos un filmuleţ în care Tony Gemignani, campion pentru 7 ani consecutivi la pregătirea blatului de pizza, îşi execută cu măiestrie talentul de pizzar.


Desigur, marii maeştri pizzari recomandă coacerea blatului în cuptorul cu lemne însă, cum orăşenii stau, în mare parte, la apartament, cu un simplu aragaz putem reuşi să scoatem şi noi un blat nemaipomenit. Trebuie doar să ţinem cont de anumite sfaturi de la cei mai experimentaţi. Unul dintre aceste sfaturi este să pui blatul pe o piatră de copt ori, dacă nu ai la îndemână aşa ceva, să încingi foarte bine tava pe ambele părţi înainate să aşezi blatul.
De asemenea, este indicat să pui blatul deja întins pe o foaie de copt şi abia apoi să adaugi topping-ul de legume (sos de roşii, mozarella, măsline, porumb, ardei gras, iute, prosciutto etc. Apoi se aşează pizza, cu tot cu foaia de copt, pe tava bine încinsă şi se lasă la cuptor, la foc mare, timp de 7-8 minute.

Vă garantez, rezultatul este magic!

Şi pentru pasionaţii de pizza, iată încă o varianta pentru blatul de pizza realizată de celebrul bucătar italian Gennaro Contaldo:

Exclusiv Online - 15.08.2014 Sursă foto: Shutterstock

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.