Tenesme vezicale

[spame vezicale, senzaţie de urinare incompletă, senzaţie de vezică urinară plină;]

Descriere

Tenesmele vezicale descriu senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare după micţionare. Termenul se referă şi la spasmul persistent, ineficient şi dureros al vezicii urinare însoţit de necesitatea urgentă de a urina sau la efortul ineficient de a urina.

Alte simptome ce pot însoţi senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare inlcud:
• Urinări dureroase (disurie);
• Prezenţa sângelui în urină (hematurie);
• Urină tulbure;
• Miros anormal al urinei;
• Urinări frecvente (polakiurie);
• Retenţie urinară;
• Scurgeri la nivelul uretrei;
• Incontinenţă urinară;
• Prurit (mâncărime) genital.

Cauze posibile:

Senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare apare din mai multe motive:
• Vezica urinară nu se goleşte total sau chiar deloc, caz în care senzaţia de vezică plină este normală;
• Vezica urinară este iritată şi produce senzaţia de vezică plină cu toate că aceasta a fost golită;
• Există o presiune externă asupra vezicii urinare din partea organelor vecine.
Mai puţin frecvent, afceţiunile nervilor care transmit impulsuri de la nivelul vezicii urinare (nervii senzitivi) pot fi responsabile de senzaţia de golire incompletă.

Cele mai frecvente cauze de tenesme vezicale includ:
• Cistita – inflamaţia vezicii urinare. O infecţie a vezicii urinare este cea mai frecventă cauză;
• Uretrita – inflamaţia uretrei care se datorează în principal unei infecţii. De asemenea apare frecvent în bolile cu transmitere sexuală şi în traumatisme;
• Bolile cu transmitere sexuală precum gonoreea şi chlamydia;
• Afecţiunile prostatei la bărbaţi.
Alte cauze care se datorează problemelor tractului urinar includ:
• Cancerul vezicii urinare;
• Calculii vezicali – calculi care se găsesc în vezica urinară şi care s-au format acolo sau au coborât de la nivelul rinichilor;
• Stricturile uretrale – îngustări ale uretrei;
• Sindromul vezicii urinare hiperactive – contracţii involuntare ale vezicii urinare;
• Vezica neurogenă – distrugerea nervilor vezicii urinare care afectează senzaţiile de la acest nivel sau controlul vezicii urinare;
• Traumatismele – leziunile vezicii sau ale uretrei, mai ales cele date de introducerea unei sonde urinare.
Tenesmele mai pot apărea şi atunci când vezica urinară este sănătoasă, dar există alte afecţiuni ale organelor vecine sau ale structurilor de legătură:
• Tumori rectale;
• Impactarea fecală;
• Leziuni ale coloanei vertebrale;
• Tumori ale măduvei spinării;
• Leziuni abdominale;
• Intervenţii chirurgicale la nivelul colonului sau rectului;
• Corpi străini la nivelul uretrei sau vezicii urinare.

Anumite afecţiuni care se manifestă, pe lângă alte simptome, şi prin tenesme vezicale sunt caracteristice bărbaţilor. Acestea includ:
• Prostatita – inflamaţie a prostatei datorată unei infecţii;
• Hipertrofia benignă de prostată – mărirea prostatei apărută de obicei odată cu înaintarea în vârstă;
• Cancerul prostatei.

Afecţiunile ginecologice nu prezintă tenesme vezicale ca simptom la fel de frecvent precum afecţiunile prostatei la bărbaţi. Cu toate acestea ele trebuie luate în considerare ca posibilă cauză a tenesmelor. Acestea includ:
• Tumori ale uterului sau colului uterin;
• Sarcina;
• Post-intervenţii chirurgicale pelvine (de exemplu histerectomie);
• Endometrioza;
• Vaginita;
• Cistocelul;
 

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

• Modificări ale stării mentale sau schimbări bruşte de comportament cum ar fi confuzie, delir, letargie, halucinaţii şi iluzii;
• Urină roz sau hematurie (prezenţa sângelui în urină);
• Febra mare (peste 38,30C);
• Anurie (lipsa urinării) (sau la sugari dacă nu udă la fel de multe scutece ca de obicei);
• Tulburări respiratorii ca de exemplu: scurtarea respiraţiei, respiraţie greoaie, dificilă;
• Dureri abdominale, pelvine sau de spate severe;
• Greaţă şi vărsături intense;
• Traumatisme ale tractului urinar.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?